In urma cu aproximativ 5 ani am vazut filmul “The boy in the striped pyjamas” (2008) in regia lui Mark Herman. Astazi am citit cartea lui John Boyne – Baiatul cu pijamale in dungi.
Bruno are doar 9 ani. Tatal sau este soldat in armata germana. Dupa ce Ralf este avansat, toata familia trebuie sa se mute intr-un loc ciudat – Out with – departe de Berlin, orasul lor de resedinta. De la geamul camerei sale, Bruno vede un loc sinistru. In spatele unor garduri se afla sute, poate mii de oameni in pijamale in dungi. Pornind sa exploreze imprejurimile, Bruno vede un punct, care devine o pata si pata care devine un baiat. Baiatul cu pijamale in dungi de dincolo de gard este Shmuel, un evreu nascut in aceea zi cu Bruno: 15 aprilie 1934. Baietii devin cei mai buni prieteni, fara sa se fi jucat vreodata impreuna. De fiecare data cand vine la gard, Bruno ii aduce prietenului sau ceva de mancare. Isi doreste atat de mult sa treaca dincolo de gard sau sa vina Shmuel la el acasa sa se poata juca impreuna. Dar Bruno nu realizeaza ceea ce se intampla in jurul lui, ce inseamna gardul care il desparte de prietenul sau si ce sunt pijamalele in dungi.
Este una dintre cele mai emotionante carti pe care le-am citit vreodata. Si cred ca m-a emotionat asa mult tocmai pentru ca este vorba despre copii, iar copiii trebuie sa fie veseli, fericiti, sa se joace, sa nu aiba griji, sa nu simta foamea sau alte lipsuri din viata lor.
Baiatul cu pijamale in dungi este o poveste trista, scrisa cu inocenta parca chiar de Bruno. O poveste impresionanta despre ceea ce s-a intamplat candva la Auschwitz, in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial.
O carte de exceptie si un film de exceptie, de asemenea.
Comments
Atunci sa o citesc.